Intr-un oras cuprins de iarna cea grea,in doua capete ale acestui oras, doua persoane asculta iris...muzica p care o iubesc...
fiecare vers ma impresioneaza, ma face sa ma simt mai buna...imi da o senzatie de...liniste(p care d fapt mi-o doresc atat de mult)
iris...aceasta melodie imi aduce aminte de un concert pur si simplu d nedescris intr-o seara de septembrie(dak nu ma insel)...p o ploaie torentiala un grup restrans de oameni zgribuliti cantau si simteau fiecare vers...a fost p departe cel mai fantastic concert...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
Iar cand noi nu vom mai fi...va veti aminti c-a fost odata
IRIS ...
si ce dak e vant..si ce dak sunt ploi..nu ne vom opri din noapte in zori...ne-ati puterea..ne-ati dat speranta de a fi impreuna mereu!
Post a Comment