Oare...?

Cand ma gandeam sa postez nu imi venea in minte nici o idee, nici macar o fraza, dar in momentu cand am deschis paginea de explorer mi-a venit un gand in minte:
"Vara asta am sa ma indragostesc!...."
e un gand p care nu am de gand sa il cmentez, ci o sa il las sa zboare liber, neinlantuit de greutatea acelor multe ganduri p care le trage dupa el....
oare de ce mereu cand vreau sa postez imi vin in minte o groaza de ganduri...?
probabil pt ca atunci cand vreau sa ma descarc nu am cui, cel putin p moment....
am citit cu cateva minute in urma blogul unei foste coelge de liceu si m-a infiorat sentimentul ca altcineva a postat ganduri care sunt asemanatoare cu ale, adik a scris ce gandesc eu...era vb de zilele de liceu, zile care nu se vor mai intorce niciodata(p vreme cand eram in liceu si ai mei imi ziceau sa profit de zilele acelea k nu se vor mai intoarce mi se pareau absurzi pt k eram mult prea absorbita de problemele mele zilnice....si probabil k si acum acestea ma macina...si o sa realizez importanta acestor zile doar cand totul se va fi terminat....
alt gand care imi trecea prin minte e lefat de prietenie,,,prietenia care sa reziste barierelor de orice fel...prietenia aia care este elementul fundamental, cheie pt mine si dupa care tanjesc in fiecare zi indiferent ca am parte de ea sau nu....pt k omul e mereu nemultumit d c are...si nerecunoscator....
bucurestiul....locul care pt mine va fi mereu o enogma, locul care m-a schimbat in ciuda faptului k eu cred (sau poate credeam?) k oamenii nu se schimba..., locul care mi-a daruit atatea tristeti dar si bucurii(chiar dak acestea au fost la inceput si au fost mai rare, nu le putem uita), cred k pot sa vb de viata inainte si dupa bucuresti, un loc care m-a marcat, care reprezinta o linie sau o piatra de temelie pentru c v-a urma...nu pot sa nu ma intreb: oare c urmeaza?ce ma mai asteapta acolo?pt k locul acela o sa fie mereu locul surprizelor si locul maturizarii mele...independentei poate....locul in care am invatat atatea..in care am descoperit oameni, prietenii, dar mai ales viata departe de casa, de ai mei...
si totusi nu pot a nu ma gandesc la primul gand...vara asta am sa ma indragostesc....cat vreau k acest gand sa se realizeze...cred k de fapt acest gand e speranta mea din ultimul an..lucrul bun care m-a calauzit...