Nu stiu cum este posibil, insa un suflet a trecut intr-o zi prin doua stari total diferite..
Tot c stiu este k acest suflet s-a simtit foarte bine dupa o lunga perioada d timp si, cel mai important lucru e k starea a venit din interior!
Undeva, acolo sus, cineva ma iubeste!:)
Sunday, April 08, 2007
After a long time....i`m back...again....
where i`ve started...my sad life
Cate ganduri imi vin in minte acum...Dar dc oare nu pot sa le scriu?Ce ma impiedica?
Astazi am hotarat sa urmez sfatul unei persoane p care o stimez foarte mult si m-am asezat p o banca in parc (un parc c altadata era locu preferat al unei gasti de copii nazdravani) si am incercat sa cuprind in suflet imensitatea acelor locuri d care mi se face atat d dor cand sunt departe....Vreau sa cred k am progresat si k pot sa traiesc momentu cat d putin...o sa vad asta cand ajung la bucuresti...
In timpul plimbarii mele am realizat k odata locurile astea erau casa mea si acum ma simt atat d departe d ele, k nu pot sa imi gasesc locul meu, probabil k o parte din vina pentru acest lucru o are bucurestiul (sau poate k nu ar trebui sa mai dau vina p bucuresti, ci pe mine).
Tot c as vrea acum este sa mai am ocazia sa mai fiu copil odata (nu credeam k o sa ajung vreodata sa spun lucrul asta si mi se parea ciudat cand ii auzeam p ceilalti spunand asta).
Cat as vrea sa scap din singuratatea in care ma aflu care este ca un cerc vicios din care incerc din rasputeri sa ies si nu reusesc...oricat as incerca ... NU POT!
D c este asa greu sa imi indeplinesc singura dorinta p care o am acum?Eu nu cred k cer prea mult,, cer c toti oamenii vor...o persoana care sa imi fie alaturi...atat..
Cate ganduri imi vin in minte acum...Dar dc oare nu pot sa le scriu?Ce ma impiedica?
Astazi am hotarat sa urmez sfatul unei persoane p care o stimez foarte mult si m-am asezat p o banca in parc (un parc c altadata era locu preferat al unei gasti de copii nazdravani) si am incercat sa cuprind in suflet imensitatea acelor locuri d care mi se face atat d dor cand sunt departe....Vreau sa cred k am progresat si k pot sa traiesc momentu cat d putin...o sa vad asta cand ajung la bucuresti...
In timpul plimbarii mele am realizat k odata locurile astea erau casa mea si acum ma simt atat d departe d ele, k nu pot sa imi gasesc locul meu, probabil k o parte din vina pentru acest lucru o are bucurestiul (sau poate k nu ar trebui sa mai dau vina p bucuresti, ci pe mine).
Tot c as vrea acum este sa mai am ocazia sa mai fiu copil odata (nu credeam k o sa ajung vreodata sa spun lucrul asta si mi se parea ciudat cand ii auzeam p ceilalti spunand asta).
Cat as vrea sa scap din singuratatea in care ma aflu care este ca un cerc vicios din care incerc din rasputeri sa ies si nu reusesc...oricat as incerca ... NU POT!
D c este asa greu sa imi indeplinesc singura dorinta p care o am acum?Eu nu cred k cer prea mult,, cer c toti oamenii vor...o persoana care sa imi fie alaturi...atat..
Subscribe to:
Posts (Atom)
